Midnight...

Iesi pe balcon, stragandu'si mai bine hanoracul pe ea. Privi cerul negru, si ofta scurt, fara a sti cu exactitate de ce. Isi trecu mana prin par si se sprijini de balustrada.

Statea pe un scaun, într-un colţ al balconului, jucându-se cu un creion. În faţa lui avea un şevalet. Îşi trecu mâna prin păr, uşor iritat.

Isi desfacu coada, parul negru cazandu'i in valuri pe umeri. Un mic zambet ii aparu pe chip in timp ce'si misca usor capul, pentru a'si aranja parul mai bine.

-Pisico, o să te prind şi pe tine în peisaj. zise deodată, trasând conturul corpului fetei. Căscă, obosit.

Si dai nu mai ploua afara. Si uiteee, cerul e asa de senin, spuse fata zambind ironic. Se intoarse spre el privindu'l calma.

Îşi înmuie pensula în apă, apoi în culoarea albastru royal. Trecu pensula este pânză, colorând-o încet.

Isi dadu ochii peste cap si apoi intra in camera ei. Se aseza pe pat, dand drumul la televizor. Incepu sa butneze telecomanda.

-Nu stai şi cu stăpânul tău? ţipă el, ştiind că-l aude. Rânji, continuând să picteze. Îşi suflă părul de pe ochi.

Nu, nici stapanul meu nu sta cu mine, are treburi importante cand am eu chef sa ies afara, spuse stramband din nas.

-Mi-ai zis vreodată să ieşim? Eu credeam că pisicilor le place să stea în casă, nu afară. De unde să ştiu eu?

Nici nu ma mai obosesc sa-ti explic tie, spuse si se intoarse pe o parte inchizand ochii. Ce rost mai avea?

-Haide, pisi. făcu el, pe un ton rugător. Văzu că fata se încăpăţânează, brunetul lăsă pictura pe balcon şi intră în camera ei. Ce pisică neascultătoare.

Isi dadu ochii peste cap.
Hai ma lasi? intreba pe un ton sec fara avea chef sa secerte cu el.

-Nu ne certăm, dragă, doar stau cu tine. Tu ai zis că vrei ca stăpânul tău să stea mult cu tine. zise el şi se trânti pe pat, lângă ea

Da, si sta exact cand nu am eu chef de el, spuse si nu se intoarse sa il priveasca. Isi dadu parul dupa urechi.

-Ce pisică răsfăţată. Primeşti cam multă atenţie, nu? făcu el, priviind-o atent, analizând-o din nou.

Daaa, uite primesc atat de multa atentie de dau p-afara. Sti ceva, lasa-ma, spuse usor enervata de situatie.

-Nu te mai enerva, bine? îi zise, pe un ton ceva mai rece, şi o privi serios. Se trânti pe un fotoliu, priviind camera.

Sti ceva, daca imi vorbesti pe tonul asta, mai bine pleaca! Sti unde este usa, asa ca nu trebuie sa te conduc! spuse pe un ton distant si se ridica intrand in bucatarie.

Îşi trecu mâna prin păr, dezaprobând din cap. Îşi întinse corpul auzind cum îi trosnesc oasele. O privi pe brunetă, până ce intră în bucătărie.

Sper ca m-am facut inteleasa cand am spus sa pleci, spuse rece si il privi cu coada ochiului.

-Nu-ţi poţi da stăpânul astfel afară, îi zise pe un ton calm, priviind pierdut uşa de la bucătărie. Îşi trecu mâna prin păr.

Nu mai esti stapanul meu! spuse aproape tipand. Se enervase rau si asta era vizibil. Stia ca va regreta peste ceva timp ce tocmai spusese.

Sări în picioare, mecanic. Mintea lui încerca să analizeze totul, dar nu făcea nimic. Apăru imediat lângă ea, nici nu ştia când se mişcase. O lipi de un perete, priviind-o în ochi.

Gemu usor cand o lipi de peretele rece. Isi ridica privirea spre el, ptivindu-l in ochi.
Ce vrei? Nu m-ai abandonat de atatea ori? Ti-ai ales mereu prietenii, asa ca acum iti redau "libertatea", spuse calma si totusi usor ironica.